Lucrari din categoria ‘01. Jurnal’

M-am debutat

Scris: 25th aprilie 2012 de Cristi Suciu in 01. Jurnal
Comentariile sunt închise pentru M-am debutat

Am adunat niște creații într-un volum care poate fi descărcat de aici.

Să mâncă și gura noastră

Scris: 3rd aprilie 2012 de Cristi Suciu in 01. Jurnal
Comentariile sunt închise pentru Să mâncă și gura noastră

drujbitori cu drujba lungă
din păduri vor să ne-alungă,
urâtori ce pentru galbeni
mâncă inime la oameni
și în buci scurmă cu râtul
la bătrâni ce taie gâtul,
pentru mai multă-mbuibare
și fincă n-au pulă mare.

puneți mâna pe ciolane
de corporatiști că-i foame,
pe gâturi, ficați și țeastă,
să mâncă și gura noastră!!!

Cucul

Scris: 30th martie 2012 de Cristi Suciu in 01. Jurnal
Comentariile sunt închise pentru Cucul

pe bulevard, cu pantalonii mei cu cuc,
contemplu zeci de fețe de lighioane,
bătrânii vor s-ascund cucul, să-l culc,
râd și femei cu buze umede de foame.

mușc din covrig pe piatra cubică în piață,
iar cucul meu se leagănă în primăvară,
ei sunt pizmași, ele roșesc cu chef de viață,
și l-ar pupa-mușca pe cuc fără să-l doară.

Dând din feisbuci

Scris: 3rd aprilie 2011 de Cristi Suciu in 01. Jurnal
Comentariile sunt închise pentru Dând din feisbuci

când mă uit chiorâş cu doar doi ochi prin trinoclu
lumea devine brusc maro-zacuscă (şi cu un pic de ocru),
mii de-ntrebări străvechi inundă-al minţii mal:
de profesie, masturbantul, e doar monosexual?

Albatrosul (Charles Baudelaire)

Scris: 28th martie 2011 de Cristi Suciu in 01. Jurnal
Comentariile sunt închise pentru Albatrosul (Charles Baudelaire)

Din joacă, marinarii pe bord, din cînd în cînd,
Prind albatroşi, mari păsări călătorind pe mare,
Care-nsoţesc, tovarăşi de drum cu zborul blînd,
Corabia pornită pe valurile-amare.

Pe punte jos ei care sus în azur sînt regi
Acuma par fiinţe stîngace şi sfioase
Şi-aripile lor albe şi mari le lasă, blegi,
Ca nişte vîsle grele s-atîrne caraghioase.

Cît de greoi se mişcă drumeţul cu aripe!
Frumos cîndva, acuma ce slut e şi plăpînd!
Unu-i loveşte pliscul cu gîtul unei pipe
Şi altul fără milă îl strîmbă şchiopătînd.

Poetul e asemeni cu prinţul vastei zări
Ce-şi rîde de săgeată şi prin furtuni aleargă;
Jos pe pămînt şi printre batjocuri şi ocări
Aripile-i imense l-împiedică să meargă.

(Traducere Alexandru Philippide -1957)