CRISTI SUCIU

Că muzica asta e poezie, e artă, e drog, e realitate, e vis, e fior, e coșmar, strigăt de luptă ațâțător și brutal, împăcare cu sine, trasor de destine, motiv pentru festine și pentru privit în sine, translator universal, liant, separator de entități între nulități și personalități, muzica asta-i o oglindă în care te privești, când stai nehotărât sub grindă, ea te-mpinge să gândești, muzica asta deschide ochi, descoperă gropi în care vrei să te îngropi, deschide minți cuminți pe căi fierbinți, literatură în formă pură, muzica asta generează iubire și generează ură, muzica asta e reacția chimică împotriva sistemului, muzica asta poate rupe lanțurile blestemului… Restul miliardului de motive vă las pe voi să îl descoperiți… Și nu-i decât o cale: bagă rap în difuzoare și ASCULTĂ!
PS: Singurul gen muzical care se poate compara, ca forță, cu rap-ul este rock-ul. Punct.